SURPRIZA din ordonanța pentru interceptări. Cum a făcut Guvernul din SRI organ de cercetare penală

Guvernul a adoptat vineri seară, într-o ședință extraordinară, ordonanța privind interceptările, după decizia Curții Constituționale care a scos SRI din dosarele penale. CSAT a avizat anterior actul normativ propus de Ministerul Justiției, președintele Klaus Iohannis apreciind că reprezintă o soluție, „fie și temporară”.

Față de forma inițială, în varianta OUG adoptată de Guvern, au apărut o prevedere prin care lucrătorii SRI pot fi desemnați organe de cercetare penală speciale pentru punerea în executare a madatelor de supraveghere tehnică.

Mai exact, executivul a modificat în acest sens legea de funcționare a SRI și Codul de procedură penală.

„Organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest. Prin excepție, organele SRI pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale, conform art. 55, alin. (5) și (6), din Codul de procedură penală, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor aceluiași Cod”, este modificarea adusă articolului 13 din legea de funcționare a SRI.

În Codul de procedură penală, articolul 57, alineatul 2 privind organele de cercetare penală specială a fost modificat prin introducerea unei prevederi privind infracțiunile la adresa securității.

„Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condițiile art. 55 alin. (5) și (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârșirii infracțiunilor de către militari sau în cazul săvârșirii infracțiunilor de corupție și de serviciu prevăzute de Codul penal săvârșite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranța navei sau navigației ori a personalului. De asemenea, organele de cercetare penală speciale efectuează, în cazul infracțiunilor prevăzute de titlul X din Codul penal și a infracțiunilor de terorism, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică„, este noua prevedere adoptată de guvern. Titlul X din Codul penal cuprinde infracțiuni contra siguranței naționale cum ar fi trădarea, atentatul sau spionajul.

Prună invocă agenda europeană

La finalul ședinței de guvern, ministrul Justiției, Raluca Prună a motivat, confundând atentatele de la Madrid cu cele de la Londra, că modificările care privesc SRI au în vedere agenda europeană și „ne obligă să fim mai scrupuloși, mai riguroși cu privire la modul în care protejăm siguranța cetățenilor”.

„Acest lucru este legat de mandatele de siguranță națională care privesc exclusiv infracțiunile grave și foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă și terorismul și ținând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenți decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranță națională. Și în acest sens, într-un mod limitat și limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat și am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranță națională și până la urmă, siguranța cetățeanului. România este o zi mai sigură decât altele”, a explicat Prună.

Decizia luată în guvern vine după ce joi, la o zi de la publicarea motivării deciziei CCR prin care SRI fusese scos din dosarele penale, șeful Serviciului a transmis printr-un comunicat că hotărârea judecătorilor constituționali va avea „impact cert asupra securității naționale”. În proiectul inițial de ordonanță SRI nu apărea.

„Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securității naționale, având în vedere corelarea dintre prevenirea amenințărilor la securitatea națională și contracararea fenomenelor infracționale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracțiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, proliferare, criminalitate informatică și, nu în ultimul rând, fapte de mare corupție, ce reprezintă amenințări grave la adresa securității naționale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiției, în mod special cele privind infracțiuni la adresa securității naționale și în care s-a cooperat cu SRI, iar instituția noastră a depus eforturi umane și materiale considerabile”, se arăta în comunicatul semnat de Eduard Hellvig.

Ca urmare a deciziei CCR, președintele Klaus Iohannis a convocat vineri seară o ședință de urgență a CSAT la finalul căreia a anunțat s-a avizat ordonanța propusă de Ministerul Justiției pentru a reglemeta modalitatea de punere în executate a mandatelor de supraveghere tehnică.

”Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluție pentru activitatea organelor judiciare. (…) Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absența infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere ar fi afectată atât din punct de vedere al operativității actului de urmărire penală, cât și sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanța de urgență vine să răspundă exact acestei preocupări”, a arătat șeful statului.

El a subliniat că actul normativ propus de Guvern ”va reprezenta în acest moment o soluție, fie ea și temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituțiile statului, cât și opinia publică”.

Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere și alte soluții pe care să le dezbată cu toate instituțiile interesate și cu societatea civilă, a adăugat Iohannis.